duminică, 2 februarie 2014

"Banii costa prea mult"


 Bani. Atat de des auzim acest cuvant in ultima vreme. Ne ghideaza ei viata?

    Pot ca spun cu convingere, da. Cu totii vedem asta. Nu stiu cati  dintre noi mai  fac ceva de placere. Cati dintre noi ajutam pe cineva gratis? Poate doar cativa. Dar si aceia vor fi captati de aceasta sete nebuna de a face bani. 
      Si  ce frumos era inainte! Oamenii traiau atat de simplu si curat, fara acest stres. Suntem tot mai crispati si nu mai avem timp pentru nimic. Nu ne mai uitam in jurul nostru, important e ca ne este noua bine. Am uitat de adevaratele valori. De valorile morale. De valori care nu se masoara in bani. Muncim ca nebunii, facem totul  in sila pentru niste hartii. De ce nu ne bucuram cu adevarat de viata? De ce nu cautam linistea sufleteasca? Am devenit mai rau decat animalele.  Ucidem pentru bani. Mintim pentru bani. Furam pentru bani. Si pana la urma, ne vindem sufletul pentru bani. Care este pretul actiunilor noastre? Unde vom ajunge? Ce facem cu banii?  De ce sunt ei mai importani decat oamenii? Vad zi de zi persoane care alearga de peste tot, isi pun sanatatea in pericol. Si nu inteleg de ce? Si acum nu vorbesc de persoane care sunt la limita ssubzistentei. Spun de oamenii  cu o situatie materiala mai mult decat buna. Si  paradoxal e  faptul ca cei pe care-i numim "saraci" sunt mult mai fericiti decat altii. Ei stiu sa se bucure de fiecare zi, de orice maruntis, de orice lucru fara vreo importanta. 
    Macar daca iei ceva cu tine. Dar toata lumea a vazut ca mortul pleaca in " patru scanduri" si atat. Oare cand esti pe patul de moarte, nu iti pare rau ca te-ai certat cu propriii tai copii pentru avere? Ca te-ai judecat cu vecinii pentru o palma de pamant? Ca ti-ai irosit toata viata agonisind si ai uitat sa mai ridici capul spre cer?  Pana si viata unui om a ajuns sa fie subordonata banului. Pentru o operatie salvatoare trebuie sa te imprumuti in banci si sa muncesti apoi  zeci de ani  ca sa-ti achiti datoria. Mi-e mila de noi. Nu mai facem nimic din placere. Din toate trebuie neaparat sa ne iasa profit. Nu mai exista prietenii adevarate. Nici casnici ca odinioara. Banul primeaza. Il ai, stai in fata. Fara el esti...de fapt nu esti. " N-ai bani, nu existi". Totul se cumpara. Totul se vinde. Oamenii se vand. Copii sunt vanduti ca niste simple obiecte. De ce am ajuns asa? Vrem sa traim bine, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fim fara scrupule.
   Daca vrem sa fim fericiti sa nu uitam ca " iubirea de bani este radacina tuturor relelor".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu