Cu ultima putere care mi-a ramas,
Mi-aduc aminte tot ce s-a-ntamplat atunci.
Cu fata-ngalbenita si cu emotii-n glas
Ai inceput sa tipi, si-ai inceput sa plangi.
Si m-ai lasat acolo cu sufletul ranit,
Te-am cautat o viata, credeam ca ma iubesti,
Te-am asteptat pe banca, dar tu n-ai mai venit.
Nu-s singur, sunt cu-ale mele ganduri.
Dar nu mai am putere, nici suflu nu mai am,
Astept sa vina clipa cand voi pleca la ceruri,
Sa rup aceste randuri si ma pierd in neant.
Din infinitul lumii, te vad prin praf de stele,
Cum te saruti cu altul, ce sta in locul meu,
Incep sa plang in noapte, cu lacrimi mari si grele,
In vremurile noastre, “altul” eram eu…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu